luni, 27 iulie 2009

cinema...la mine acasă...

...la unul din cinematografele din oraş, se anunţa pentru perioada 17 - 23 iulie, filmul love in the time of cholera, un film despre care, draga mea Amelia mi-a vorbit de mult timp şi pe care îmi doream să-l văd; am hotărât cu cineva drag mie, să mergem să-l vedem în una din zilele programate...dar, cum întotdeauna există un DAR, nu ştiu din ce motive filmul a fost anulat...bineînţeles că mi-a părut rău, dar...cum întotdeauna există un dar, cineva drag mie, a făcut în aşa fel încât să mă pot bucura totuşi de filmul preferat; a organizat un "cinema la mine acasă" şi astfel timp de o săptămână m-a răsfăţat cu filme foarte, foarte bune (unele din ele m-au întristat până la lacrimi), cu documentare despre iarna şi toamna în Yellowstone, cu spectacolul Midnight Sun de la Cirque du Soleil , cu Beijing Olympics '08 Torch&Fireworks şi chiar un film de desene animate... 



...filmul urmăreşte povestea unui bărbat romantic pe nume Florentino, care o iubeşte pe Fermina, fata visurilor sale; el îşi petrece 50 de ani din viaţă încercând să îşi construiască o reputaţie şi o bună-stare materială, astfel încât într-o bună zi să o poată avea pe cea pe care o iubeşte...



...Allie Hamilton şi Noah Calhoun s-au întâlnit intr-o seara la carnaval si se indragostesc. Parintii ei nu consimt legatura fiicei lor, deoarece familia lui Noah nu este suficient de bogata si cunoscuta, si hotarasc sa se mute departe cat mai departe de Noah.

Allie a asteptat mult timp ca Noah sa ii raspunda la scrisori, dar dupa mai multi ani hotaraste sa se logodeasca cu Lon, un chipes soldat american.

Macinata inca de dragostea pe care o nutreste fata de Noah, Allie se decide sa ii faca o vizita acestuia si constata ca sentimentele lor sunt inca vii. Acum este momentul ca Allie sa se decida intre Noah si proaspatul ei logodnic.



...filmul foloseste hiturile formatiei ABBA pentru a spune povestea lui Sophie Sheridan, o fata care are o singura dorinta: sa descopere cine este tatal ei. In ajunul nuntii ei, Sophie vine acasa cu trei barbati, Sam, Bill si Harry cu care mama ei, Donna, a avut aventuri in urma cu douazeci de ani, in timpul unei vacante in Grecia.



...actiunea se petrece in anul 2070. Neo lucreaza ca functionar la o companie. Din ce in ce mai des, el intalneste termenul de "Matrix" in timpul calatoriilor sale in spatiul cibernetic. Incercand sa afle semnificatia acestui termen, el o va cunoaste pe Trinity, care il duce intr-o lume necunoscuta, in care sa poata afla adevarul. Aici, Neo face cunostinta cu Morpheus, care ii va dezvalui un adevar cutremurator. Ceea ce pare real in viata oamenilor, nu este altceva decat imaginatia lor, ei fiind victime ale unui program ce creeaza o realitate virtuala





...un musical gen Moulin Rouge, hipercromatic, o poveste de dragoste, cu coregrafii spectaculoase, realizate de faimoasa Farah Khan, regina maestrilor de dans de la Hollywood. Pentru ca totul (probabil) este dragoste, sunet, miscare ritmata si culoare....






...o sefa-bucatar, Kate (Catherine Zeta Jones) isi traieste viata ca si cum ar conduce o bucatarie, cu o intensitate care captiveaza si intimideaza pe oricine din jurul ei.
Cu o precizie fara cusur, conduce fiecare tura, coordoneaza sute de meniuri, prepara sosuri delicate, asezonand fiecare fel de mancare intr-un mod absolut perfect.
Perfectionismul si organizarea ei sunt puse la incercare atat acasa, cat si la lucru: un nou bucatar, Nick, intra in echipa, iar stilul lui agitat pune la incercare precizia si calmul lui Kate, iar acasa Kate este data peste cap de vizita nepoatei ei de noua ani, Zoe.




...Landon Carter si prietenii sai sunt cei mai cool pusti dintr-un liceu din Beaufort. Poarta hainele adecvate, conduc masinile potrivite si intra in bucluc atat cat sa-si asigure o reputatie de rebeli. Jamie Sullivan e opusul lor – nimic nu pare cool la ea. E fiica predicatorului si poarta haine care-i ascund formele si acelasi pulover in fiecare zi. Indura zeflemeaua lui Landon si a prietenilor sai cu un zambet, intotdeauna vazand numai lucrurile bune din oameni. Atunci cand o farsa a lui Landon si a gastii sale se termina cat se poate de prost, directorul il condamna pe baiat sa aiba grija in weekend-uri de un elev necajit si sa lucreze la piesa scolii, activitati in care e si Jamie implicata. E timpul sa mai intalnesti si altfel de oameni spune directorul. Si putine persoane sunt mai diferite de cinicul si necredinciosul Brandon decat Jamie. Fata canta in corul bisericii, poarta intotdeauna o Biblie la ea iar ambitia ei este sa asiste la un miracol. Cei doi petrec din ce in ce mai mult timp impreuna, Landon devine intrigat de candoarea fetei care vede frumosul in toate si are o incredere nelimitata in oameni si in lume. Curand, baiatul descopera ca s-a indragostit de fermecatoarea marginalizata pe care el si prietenii sai obisnuiau s-o ostracizeze zilnic. Atunci cand circumstante potrivinice le ameninta dragostea, Landon ramane de partea ei si incearca s-o ajute sa-si indeplineasca visele...

...scenariul filmului spune povestea unui barbat care decide sa isi schimbe viata spunand "DA" oricarei situatii de care se loveste. Aceasta atitudine pozitiva il va transforma in victima unor aventuri comice ce ii vor da viata peste cap...



...o poveste uluitoare ce incepe cu intrarea lui Max intr-un magazin pentru a-si vinde trompeta. Inainte de a se desparti de ea simte nevoia sa cante o ultima melodie. Vanzatorul o recunoaste si astfel incepe fabuloasa poveste a lui 1900; un copil orfan care creste intr-o persoana uluitoare.

Filmul reuseste in acelasi timp sa fie direct si simbolic, simplu si puternic, ... intr-un cuvant: memorabil...



...in atmosfera inceputului de secol al XX-lea, in inima Vienei, un magician misterios, Eisenheim aduna tot mai multa lume la reprezentatiile sale. Spectacolele, la limita dintre manipulare si stiinta, atrag atentia Printului mostenitor Leopold (Rufus Sewell), care vede in popularitatea crescanda a lui Eisenheim o amenintare la adresa puterii lui. 

Exista insa o miza si mai mare in confruntarea, tacuta deocamdata; intre cei doi. Logodnica printului, Sophie von Teschen (Jessica Biel), este indragostita inca din adolescenta de magician. Ca sa scape de rivalul sau, Leopold ii ordona inspectorului Uhl (Paul Giamatti) sa sa gaseasca dovada faptului ca acesta esteun impostor.

Intre cei doi puternici ai Vienei, fiecare in maniera lui, incepe o lupta stransa, care ne aduce aminte de alt cuplu concurential al marilor ecrane, acela din "Prestigiul"...

... filmul urmareste povestea unui tanar (Christensen) dintr-un camin cu probleme care descopera ca are puterea de a se teleporta. In cautarea omului care crede el ca e responsabila pentru moartea mamei lui, pustiul atrage atentia Agentiei Nationale pentru Securitate dar si altora cu aceeasi putere. Mai tarziu acesta descopera ca darul sau exista de secole bune si se gaseste astfel prins intr-un razboi ce dureaza de mii de ani intre cei care se pot teleporta si cei care au jurat sa ii ucida...

...un adolescent crescut şi educat într-un mic orăşel din Texas, de bunicii săi, total izolat, fără prieteni sau colegi de şcoală, deosebit de inteligent, suferă de albinism: piele albă, ochi aproape roz, absenţa părului. Corpul său produce efecte ciudate în relaţia cu electricitatea, radioul şi televizorul se opresc, iar în timpul unei furtuni cu fulgere, el seamănă cu un obiect luminos ce vibrează continuu. Odată cu moartea bunicilor, băiatul este trimis într-o instituţie locală, alături de alţi tineri. Aici însă adaptarea lui este imposibilă, căci oamenii obişnuiţi îi acceptă cu greu pe toţi cei ce sunt altfel. O magică pledoarie cinematografică în favoarea ideii de toleranţă...

...acestea au fost filmele pe care le-am văzut într-o săptămână de "cinema la mine acasă"...toate filmele m-au încântat, toate filmele au avut subiecte foarte bune, imagini superbe, coloane sonore de excepţie; melodia din finalul filmului "Perhaps love" mi-a plăcut în mod special şi pentru asta, am să pun aici traducerea versurilor acestei melodii...
...pas cu pas, o alegere e făcută
rând pe rând, întrebările primesc răspunsuri...
Sorţile se suprapun, planurile se împletesc
Un labirint fără o ieşire
Luna e plină, o dorinţă e îndeplinită
un sfârşit perfect.

Luna e înnourată, o dorinţă e irosită
o întorsătură a sorţii.
Mă balansez deasupra,
dar nu nimeresc calea ta...
Uit de alegerile noastre trecute
Las să plece eforturile de-o viaţă.
uit, nu uit...

Împletire, devastare
e plecată, nu e plecată...
O păpuşă a sorţii, cu un crez puternic
Lăsând în urmă această poveste
prea uşor să se ţină tare, prea târziu să regrete
Prea greu să fac cale întoarsă...
dă-mi drumu,

Prea greu să merg înainte
dă-mi drumu,
Rolul meu nu-mi dă de ales
sunt aşezat pe margine
trag aer adânc...

Eu nu sunt libertatea ta
Norul de deasupra mă cheamă
Pentru tine îmi voi îmbrăţişa destinul...
dă-mi drumu...

Lasă-mă să-ţi fiu amintire !!
În final am realizat povestea noastră de iubire
O poveste de iubire ce nu o voi putea uita vreodată...
În final am dreptul la amintirile mele
Balans aici...balans acolo...

nicicum vreodată uitat...

duminică, 19 iulie 2009

cât de singuri suntem...

"...cât de singuri suntem! cât de singuri ajungem întotdeauna, mai ales atunci când avem nevoie de ajutorul altora"

"...zilele se adună în ani...dar ce e mai important se conservă; puterea şi determinarea nu au vârstă. Spiritul e cel care îndepărtează pânzele de păianjen...dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare. Cât timp trăieşti, simte-te vie. Dacă ţi-e dor de ce făceai, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp... Mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai in tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poţi să alergi, ia-o la trap. Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată..."

luni, 13 iulie 2009

pentru că, pur şi simplu...

...pentru că e vremea vacanţelor, pentru că e vremea să asculţi strigătul pescăruşilor şi al mării care spune atâtea şi-atâtea poveşti,...pentru că e vremea să stai seara, pe nisipul ars de soare şi să priveşti cum soarele se pierde într-un asfinţit de poveste... pentru că, pur şi simplu ador marea...
...şi pentru că nu se putea altfel, cineva care ştie cât de mult iubesc marea mi-a adus în urmă cu cinci ani, într-o sticlă (de coca-cola din aceea de jumătate) apă din mare; am mai primit atunci o scoică şi nisip din mare, pe care le-am aşezat într-un bol de sticlă în aşa fel încât scoica pe care am desfăcut-o puţin, să pară că iese din nisip ...bineînţeles că le am şi acum ...şi chiar dacă au trecut cinci ani, scoica şi nisipul păstrează încă mirosul de sare, de peşte...mirosul unic al mării...

duminică, 12 iulie 2009

clipa de lumină...

''În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare.

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;

Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare''...
Romulus Vulpescu

luni, 6 iulie 2009

in memoriam - cincizecişipatru...




6 iulie 1955 - 6 iulie 2009


"Şi dacă din când în când
O să mă primiţi în gând,
Voi fi aproape de voi...."

joi, 2 iulie 2009

clipa de lumină...

''Am greşit c-am încercat sã te visez
Şi chiar mã-ntreb de ce te mai pãstrez
În gândul meu ? ... În fiecare noapte
Ţi-aud ecoul în ascunse şoapte...
Te pot ierta, dar nu pot în uitare
Sã te ascund ... durerea-i mult prea mare !
Şi mã tot pierd în somnul ce mã iartã
Cã bântui peste tot cu a mea soartã...
Chiar am greşit cã n-am dorit sã pleci ?
Mã urmãresc secundele prea reci
În care aşteptam zãmbetul tãu
Ca pe-o luminã a sufletului meu .
Şi-am aşteptat, dar n-am gãsit în vis
Nimic din ceea ce tu mi-ai promis ...
Poate gresesc cã-ţi dau iertarea mea,
Nici nu prea cred cã-ţi pas-acum de ea...
Mã-ntreb şi-acum de ce te mai pãstrez
În gândul meu şi încã te visez ...
Greşeala mea a fost cã te-am crezut
Şi poate de aceea te-am pierdut...
Când fericirea ta va fi deplinã
Îţi voi trimite o razã de luminã,
Te va-mbrãca-n albastru infinit,
Iar eu mã voi ierta cã te-am iubit ''…
Mariana Kabbout