un gând pentru tine...

...dacă cerul vieţii ţi s-a acoperit de nori, dacă ploaia deznădejdilor şi a marilor dureri te-a izbit din plin, dacă tot ceea ce ai încercat să faci până acum nu ţi-a iesit, dacă tot ce ai construit s-a ruinat, dacă tot ce ai căutat nu ai găsit, priveşte înainte fără frică; astăzi mai mult ca oricând ai voie să crezi într-o minune, pentru că este ziua ta şi numai a ta, şi astăzi trebuie să crezi în toate visele tale!

rânduri din pagini de cărţi...

"Totul ne desparte pe tine şi pe mine: distanţa, oamenii...destinul. Nu mă tem nici de zâmbetul tău, deci nu mă tem de nimic. Sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odăii tale: depărtarea...Privirea ta nu mă poate găsi nicăieri. Amintirea ta nu are unde să mă afle. Glasul tău nu poate să mă strige şi nu ştie unde. Sunt între cele patru zări, răspântia lor. Şti să asculţi? Auzi vântul la fereastră? Priveşti uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo şi într-acele, fără fiinţă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta. Gândeşte-te la mine ca la o stea desprinsă din tine şi dusă în întunericul fără fund."

Lorelei - Ionel Teodoreanu

liniştea nopţilor mele...

...întuneric şi linişte; prea multă linişte; o linişte apăsătoare în care-mi aud toate gândurile şi-mi vin în minte toate întâmplările prin care am trecut...toate...şi cele bune şi cele rele; gândurile-mi ştiu toate trăirile; ele ştiu că au fost nişte ani grei pentru mine, că am trecut peste multe încercări şi greutăţi pe care le-am dus singură, că nu mi-a fost uşor, dar toate m-au făcut mai puternică, m-au învăţat să fac compromisuri şi să merg mai departe; gândurile mele ştiu că de la o vreme am încetat să mă mai întreb "de ce", pentru că nimic nu mai poate fi schimbat şi poate nimic nu a fost întâmplător, poate totul s-a întâmplat şi se întâmplă cu un rost...

...multă linişte; o linişte apăsătoare în care-mi aud gânduri în care nu mă mai regăsesc şi nu-mi place asta, nu-mi place ce sunt acum...vreau să fiu iar eu, eu cu sufletul curat şi cu inima mare în care să aibă loc toţi cei dragi mie; toţi, chiar şi cei care au apărut întâmplător în viaţa mea pentru puţin timp şi care m-au acceptat aşa cum sunt, cu defecte şi capricii...vreau să am încredere în mine chiar dacă uneori nu prea mai vreau să lupt pentru ce îmi doresc, să nu mai am aşteptări de la oameni şi poate uneori...să stau mai retrasă şi să-i las pe ei să mă caute...

clipa de lumină...

"Ploaia dansează cu sufletul meu
Lungi piruete, nebun despletite,
Le leagănă tandru, le repetă mereu
Cu stropii de ploaie ce înşiră ispite

În fire prelungi care mângâie lin
Cu fiori de răcoare uimiţi în tăcere,
Sunt lacrimi umplute de cerul senin
Deasupra de nori şi lăsate-n cădere.

Fiindcă au strâns lumina în ele
Mi se-aştern înăuntru, în suflet, cu dor
Şi-apoi în rotire aprind nişte stele
Dezlegate de ceaţă, uitate de nor.

Piruete prelungi nebun despletite
De stele în suflet, de ploaie pe trup,
Doar vântul le-adie, le cântă, le-nvârte,
Iar firele ploii toate se rup.

Se rup cu durere, mai apoi cu lumină,
Încâlcite-nainte, se aleg în cuvânt,
Ploaia-mi dansează prin suflet cu vină
Şi-şi spală păcatul căzând pe pământ".

Carmen Pricop - Ploaia dansează cu sufletul meu

clipa de lumină...

''Am spus cândva,
Că îţi accept tăcerea
Dar n-am ştiut
Ce mult o să mă doară
Să simt că am pierdut
Tot jocul dintr-o seară...
Câte cuvinte nerostite
O să-mi rămână-n gând
Şi cum o să mă strângi în braţe,
În nopţile în care plâng?''

Cuvinte nerostite

rânduri din pagini de cărţi...

"Va fi un delicat mulţumesc, rostit de amândoi, pentru că ne -am ţinut unul altuia companie, ca doi călători întâlniţi întâmplător pe puntea unui vapor; când va ancora în port, călătorii se vor despărţi, fiecare îşi va continua drumul, va fi înhăţat de lumea sa, de grijile sale..."

Drumuri de fum - Corneliu Ştefanache