apoi se aşterne iar liniştea...

...apoi se aşterne iar liniştea, o altfel de linişte, însă..

clipa de lumină...

Sunt tristă atunci când soarele apune

Eu simt că vara a trecut

Chiar dacă nimeni nu o spune.

În liniştea ce mă-nconjoară,

Eu văd cum întunericul coboară

Mai jos, mai jos, în fiecare seară.
Văd păsările cum au învăţat să zboare

Ca în curând să fie gata de plecare.

Şi-ntr-un târziu, când noaptea s-a lăsat

Acoperind tot ce-a găsit în cale

Eu simt că trece vara,

Şi plâng că trecerea mă doare.

Dar eu rămân cu gândurile mele

Privind cum cerul,

Se umple-ncet, încet de stele.

Când trece vara

odată-n viaţă...

"Există, cel puţin o dată în viaţa fiecăruia dintre noi, un moment în care spunem "mă doare sufletul", un moment în care urlăm efectiv de durere înăuntrul nostru. Astăzi mă doare pe mine sufletul, şi urlu de durere, o durere cruntă..."

plaja acoperită cu cioburi amare...

Îţi aduci aminte plaja,
Acoperită cu cioburi amare,
Pe care,

Nu puteam merge desculţi?

Felul în care

Te uitai la mare

Şi spunei că m-asculţi?

Îţi aminteşti

Pescăruşii isterici
Rotinduse-n dangătul

Clopotelor unor nevăzute biserici

Cu hramuri de peşti;
Felul în care

Te îndepărtai alergând

Înspre mare

Şi-mi strigai că ai nevoie

De depărtare

Ca să mă priveşti?

..................

Priveam

Urmele tălpilor tale pe mare

Şi marea

Se-nchidea ca o pleoapă

Peste ochiul în care-aşteptam

Îţi aduci aminte plaja? - Ana Blandiana

clipa de lumină...

Am ţipat la Dumnezeu:

- Tată, ce-ai făcut cu mine

De-ai uitat că sunt şi eu

Printre cei creaţi de tine?

N-am primit nici un răspuns

Lacrima curge năvală

Şi îmi vine s-o iau razna

Fără nici o socoteală.

După-o vreme oarecare

Dumnezeu îmi dă răspuns:

- N-am uitat cum ai crezut

Altfel cum de-ai fi ajuns

Atât de-aproape de Mine

Dacă totul ţi-ar fi fost

Numai cald şi numai bine?

Mă cert cu Dumnezeu - Luciana Stoicescu Vaugham

rânduri din pagini de cărţi...

"Noaptea, atunci când îţi doreşti şi aştepţi să ai pe cineva în preajma ta, singurătatea desăvârşită îi face pe unii oameni să se teamă; dar e cu mult mai greu să-ţi păstrezi cumpătul în clipe când descoperi că-ţi ţine tovărăşie o prezenţă misterioasă într-un moment în care intuiţia, senzaţia, toate argumentele logice posibile şi-au dat mâna ca să-ţi insufle convingerea că eşti cu totul singur".

Thomas Hardy - Departe de lumea dezlănţuită