marți, 31 decembrie 2013

ultimele ore...

...au mai rămas câteva ore din acest an și mă gândesc la tine; mă întreb ce faci, cum te simți acolo...mă întreb dacă îți mai amintești de mine, și nu am decât un răspuns: nu, nu-ți mai amintești, nu te mai gândești, nu mai are rost să aștept un semn de la tine...m-ai uitat...nu mai este nimic de spus...poate doar un gând de bine, cu urări de sănătate și împliniri în Noul An. 
31 decembrie 2013, ora 19.41

luni, 23 decembrie 2013

gând pentru o păpădie...


Sărbătoarea Crăciunului să îți aducă
liniște și bucurie în suflet...oriunde ai fi 

sâmbătă, 21 decembrie 2013

de prea multe ori...

...de prea multe ori m-a îngenunchiat viața; am căzut, dar tot de atâtea ori m-am ridicat încercând să înțeleg și să uit...de prea multe ori am mers mai departe ascunzându-mi durerea; am mers mai departe cu sufletul greu apăsat de temeri și cu multă tăcere adunată în el...de prea multe ori am mers mai departe cu întrebări și cu prea multe lacrimi...de prea multe ori am mers mai departe cu temeri, cu griji și nu mă pot preface că durerea nu mă apasă; nu mă pot minți că îmi e bine...de prea multe ori sunt copleșită de durere, de temeri și de singurătate...de prea multe ori sunt tristă, pesimistă, supărată pe destin și uneori chiar și pe mine...de prea multe ori plâng în preajma sărbătorilor pentru că mă cuprinde o tristețe apăsătoare și o singurătate dureroasă...de prea multe ori plâng până când durerea se așează...

joi, 19 decembrie 2013

e iarnă și e târziu...

…e iarnă dragul meu, e întuneric şi este târziu, poate prea târziu pentru mine...în ochi am strălucirea și sclipirea steluțelor de zăpadă...o sclipire care înseamnă iubire...

marți, 17 decembrie 2013

clipa de lumină...

"Eu nu am vrut să vină iarna fără tine,
Dar ninge peste frunze şi-amintiri!
Azi, mi-au rămas doar visele sublime
Şi-n mână, un buchet de trandafiri!

Nu am găsit decât ninsori fără sfârşit,
Porţile primăverilor, acum, sunt încuiate.
Luceferii au plâns dup-o iubire-n infinit,
Cu-atât alb de stele, din lacrimi picurate!...

Îmi mai doresc să fug cu tine peste lume,
Verii să-i dăm tot ce o toamnă i-a furat,
Cu-n răsărit să scriu în inim-al tău nume,
Să mă opresc pe-al vieţii drum, ca altădat!

Eu nu am vrut o iarnă, dar azi, dac-a venit,
Lipeşte-mă lângă speranţele-adormite!
Ascultă-mi şoaptele de dor care te-au învelit
Şi hai, să ascultăm colindele iubirii sfinte!

În bradul sclipitor, opreşte glasuri de copii
Şi să nu plângi vreodată, căci mi-este greu şi mie!
O inimă va aştepta întotdeauna să revii,
Să pui în suflete parfumul florilor de iasomie!"
Daniel Luca

duminică, 15 decembrie 2013

în amintirea mamei mele, care astăzi și-ar fi aniversat ziua de naștere...

''La tine mamă mă gândesc mereu
De câte ori durerile m-apasă.
În clipe de tristeţe şi de greu
Trimit un gând la tine, către casă.

Te văd în amintiri cum ne zâmbeai,
Chiar şi atunci în clipe de durere.
Cu-o lacrimă, furiş, ne mângâiai,
Cu sufletul...şi sfânta lui tăcere.

Aş vrea să pot în vise să te ţin.
Ca tine mamă...să-mi răpun necazul.
Să cred doar în speranţele ce vin
Şi-n lacrima ce-mi mângâie odrazul.

La tine mamă... doruri de se frâng,
Tu şti să le acoperi cu tăcerea.
La tine mamă gândurile plâng
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.”
Marin Bunget

joi, 12 decembrie 2013

e vremea să ne dăruim iubire...

...încet, încet, în suflet îți intră o stare de linişte, o stare de bucurie; e vremea în care magia sărbătorilor care se apropie ne farmecă şi ne face să uităm de toate durerile, de toate grijile şi necazurile vieţii...e vremea dragul meu, în care ne deschidem inima să primim colindul ca să ne lumineze şi să ne înalţe sufletul de bucurie...dar tu nu ești aici...ești departe, atât de departe că nici un colind nu mai ajunge la tine și nici un gând nu te mai găsește...e vremea de colind şi mi-e dor de tine, mi-e dor să te strâng în braţe, mi-e dor să-ţi spun "că pot înţelege dincolo de tot şi de toate", mi-e dor să-ţi iau mâna şi să o ţin aproape de sufletul meu...mi-e dor, şi aş fi vrut să fii aici, să ne bucurăm împreună de bradul îmbrăcat de sărbătoare şi să ne punem dorinţe...e vremea dragul meu, să ne dăruim iubire şi să ne bucurăm de noi...noi cei de altădată, nu cei de acum...

marți, 10 decembrie 2013

gând pentru o păpădie...

„...în seara asta voi veni la tine,   
te voi privi dormind…
mă voi atinge de răsuflarea ta…
și în liniște îți voi asculta visele
apoi, voi pleca lăsând doar un cald parfum de o iluzie 
și un sărut pe perna ta…
am grijă ca noaptea să-ți fie bună.”..

luni, 9 decembrie 2013

adevărul cuvintelor sau cuvinte adevărate...

''Pentru cei ce nu le-au văzut curgând pe obraji, lacrimile pot părea doar nişte picături de apă. ''
Vladimir Ghika

sâmbătă, 7 decembrie 2013

clipa de lumină...

''haide să ne respirăm în doi
la o depărtare de inimă unul de altul
tu pe mine, eu pe tine
și să repetăm asta la infinit
între câte o respirație să ne ținem în brațe,
să ne iubim, iar când vom fi amestecați unul cu altul
să ne scriem scrisori de dragoste cu sufletul,
eu să am în mine semnătura ta,
tu să ai în tine semnătura mea
nimeni să nu ne mai poată descifra inimile
să le trimitem lui Dumnezeu cu un oftat,
să ne deschidă eternitatea împreună.''
Ramona-Sandrina Ilie

joi, 5 decembrie 2013

noaptea lui Moș Nicolae...

...este noaptea în care vine Moş Nicolae, moşul care aduce daruri...îmi amintesc cu drag de vremea în care îmi curăţam cu câteva zile înainte toate ghetuţele, toţi pantofii şi-i înşiram unu câte unu în geam ca să-i găsească Moşul mai uşor când o să vină cu daruri; îmi amintesc că mă culcam devreme cu gândul să mă trezesc noaptea când vine el, dar...nu m-am trezit niciodată decât a doua zi dimineaţă şi plângând că nu l-am văzut, alergam să văd dacă a venit...şi darurile erau acolo; întotdeauna erau acolo; an de an, chiar şi când am crescut şi am uitat să-mi mai pun în geam ghetuţele, Moşul continua să aducă daruri...şi chiar dacă a trecut mult timp de când nu mai primesc daruri de la el, îmi place să-l aştept...

miercuri, 4 decembrie 2013

poate niciodată...

...cred că ai ajuns în noua ta lume, pentru că te simt foarte departe și...nu mai știu nimic despre tine; știu doar că eu iubesc fără cuvinte și în tăcere...ai rămas în gândul meu și în fiecare zi și noapte îți dau orele mele de tăcere și  de iubire; îți dau tot ce am adunat în mine de când ai plecat...îți dau tăcerile și cuvintele pe care nu ți le-am mai spus, îți dau iubirea și dorul care încă te așteaptă...adorm cu tine în gând, visez că te țin de mână și dimineața când mă trezesc parcă îți simt parfumul printre așternuturile calde...ești departe într-o altă lume, o lume din care eu nu mai fac parte și  în care poate nici nu-ți mai amintești de mine...ești departe și poate vom rămâne pentru totdeauna departe unul de altul...poate nu o să ne privim niciodată în ochi ca să ne spunem ”bună dimineața” sau ”noapte bună” și nu vom mai simți niciodată bucuria îmbrățisărilor din nopțile în care ne iubeam cu patimă...poate niciodată nu o să ne regăsim...

marți, 3 decembrie 2013

adevărul cuvintelor sau cuvinte adevărate...

” Cele mai bune şi mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute, nici măcar atinse. Ele trebuie simţite în inimă.”
Heken Keller

clipa de lumină...

''Te simt în fiecare vis ... mi-e teamă doar să mă trezesc ...
Căci printre clipele reale nu am să pot să te găsesc
Cărbuni încinși îmi ard destinul și-n marea ta am să mă sting
Iubindu-te o veșnicie, fără să pot să te ating ...
    Mă înfioară așteptarea ...E mult mai grea decât credeam
    Și mă sfărâmă o durere știind că nu pot să te am
    În vis ne-am tot iubit o vreme până când zorii au venit
    Iar soarele cu-a lui minune fără să vrea ne-a despărțit
         O, dulce vis, să iei cu tine parfumul meu și să nu-l uiți
         Iar de-ți va fi prea dor de mine, doar glasul vântului s-asculți...
         Te simt în fiecare noapte și chiar de nu ne-am întâlnit
         Povestea noastră a fost scrisă...of, Doamne!Cât ne-am mai iubit !''
                                                        Mariana Eftimie Kabbout

luni, 2 decembrie 2013

clipa de lumină...

''Mai ții tu minte noaptea-ntâi,
O noapte umedă, albastră;
În pacea ei înfiorată
Vorbea numai tăcerea noastră.
            De-atunci atâtea nopți trecură,
            Tot nopți cu șoapte și cuvinte.
             Din câte-alături povestirăm,
             Nimic nu-mi mai aduc aminte.
Dar până-n clipa de pe urmă
Fermecătoare-o să-mi rămâie
Și-o să-mi vorbească totdeauna
Tăcerea ta din noaptea-ntâie.''
                                            O.Goga