...am mai scris în posturile mele mai vechi, despre calendarul care arată cu o precizie enervantă trecerea timpului, calendarul pe care trebuie să-l privim zilnic fiindcă suntem mai tot timpul contra cronometru şi vrei nu vrei, trebuie să-ţi arunci ochii peste el pentru că sunt termene, scadenţe, zile aniversare sau zile importante pentru cineva drag din viaţa noastră şi atunci îţi dai seama cu o uşoară părere de rău, că a mai trecut o lună din acest an, încă o lună din viaţa noastră...ce ritm infernal a prins timpul; mai sunt câteva săptămâni până la sfârşitul anului şi nu poţi decât să-ţi spui...se mai duce un an.
Cât de repede a trecut...prea repede... ameţitor de repede şi poate nu este târziu pentru o ultimă recapitulare a ceea ce am reuşit sau nu am reuşit să facem. Mai sunt câteva săptămâni din acest an; săptămâni în care putem încerca să recuperăm câte ceva din ceea ce nu am reuşit să facem în tot timpul anului...mai sunt câteva săptămâni până la sfârşit, când vom trage din nou linia peste tot ce nu am reuşit să facem sau poate vom reuşi să tragem linia după realizări, împliniri...sau doar vom trage pur şi simplu o linie peste încă un an...
