soare în păr, primăvară în suflet, astenie sau pur şi simplu depresie...

...se spune că astenia de primăvară este o tulburare frecventă a acestui secol şi că pentru asta, "de vină" este natura prin schimbările climatice care apar la începutul sezonulului cald; sunt schimbări pe care le simţim cu toţii, doar că unii dintre noi nu le mai facem faţă, nu mai ştim ce să facem cu o zi mai lungă şi mai luminoasă, cu o rază de soare care străluceşte mai tare în părul nostru, cu un nor care trece din când în când pe cer, nu mai înţelegem cum pot înflori pomii atât de frumos după o iarnă lungă şi friguroasă sau cum putem trece de la o stare de oboseală permanentă, la o stare de instabilitate emoţională când pentru cel mai neînsemnat motiv poţi plânge în hohote iar în secunda imediat următoare să râzi cu gura până la urechi pentru acelaşi motiv cât se poate de banal...unii dintre noi, nu înţelegem cât de mic este pasul de la astenie până la...depresie

clipa de lumină...

''Caută-mă-n soare,
Vei găsi căldura ce te îmbrăţişează dimineaţa
Şi raza de speranţă ce-ţi luminează viaţa.
Caută-mă-n roşu
Să afli pasiunea din sângele meu
Şi dorul ce m-atrage la tine mereu.
Caută-mă-n lacrimi,
Vei găsi puritatea reflectată de ochii mei
Când nu mă credeai că am nevoie de tine
Să mă săruţi şi-n braţe să mă iei.
Caută-mă-n tine,
Vei găsi oare fărâmă de mine
În sufletul tău?
Eu te găsesc înainte de-a te căuta
Căci n-am pierdut nicio clipă din minte, atingerea ta
Iar chipul ţi-l păstrez impregnat
În setul de amintiri
Pe care tu, deja le-ai uitat.''

Nicoleta Popa

zilele babelor...

...îmi amintesc că încă din copilărie aşteptam cu nerăbdare luna martie; pe lângă mărţişoarele oferite cu emoţie şi bucurie celor dragi în prima zi a lunii şi florile primăvăratice care se dăruiesc de ziua femeii, primele nouă zile din lună, sunt zilele babelor; povestea sau legenda lor spune că aşa cum este ziua în care-ţi alegi baba, aşa este sufletul tău şi aşa îţi va fi tot anul. Îmi alegeam baba mai tot timpul în aceeaşi dată; uneori se întâmpla să fie o zi rece şi întunecată; atunci mă supăram, pentrucă ştiam că sufletul meu nu era aşa şi mă întrista gândul că o să-mi fie tot anul la fel de urât; alteori era o zi întunecată în primele ore ale dimineţii după care încet, încet, soarele îşi făcea apariţia răsfăţându-mă cu razele lui blânde...atunci mă gândeam că şi eu sunt uneori aşa...tristă şi întunecată, dar ştiu întotdeauna să găsesc "lucruri mărunte" care să-mi "lumineze" ziua...

...pentrucă m-am născut într-o zi de 18, şi anul acesta am ales ultima zi a babelor (1+8) să fie "baba mea"...sper să fie o zi bună, aşa cum îmi place să cred că e şi sufletul meu şi să am parte de un an la fel de bun...

clipa de lumină...

"Ţi-aş spune ceva, despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ţi-aş spune ceva, orice,
numai să nu crească
iarba tăcerii între noi.
Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească
iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele
din cuvântul târziu."

Octavian Paler

in memoriam...

02 martie 2005

"Şi pulbere, ţărână din tine se alege,
Căci asta e a lumii nestrămutată lege,
Nimicul te aduce, nimicul te reia,
Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea"

Şi dacă din când în când,
O să mă primiţi în gând,
Voi fi aproape de voi...