"Poate-a venit prea repede uitarea,
Sau poate gânduri încă te mai cată.
Erai învolburată precum marea...
De ce nu eşti şi-acum ca altădată?
De ce tresari de-a mâinii adiere?
De ce te-ascunzi în spatele durerii?
Urmeză dorul inimii-n tăcere...
Şi lasă-ţi trupul pradă mângâierii.
Nu poţi iubirii să-i înfrângi puterea,
Nici gândului o stavilă să-i pui.
Căci viaţa şi iubirea sunt averea.
De restul... nu-i mai pasă nimănui.
Ţi-am ascultat tăcerile din şoapte,
Cuvintele rostite din privire,
Dorinţele din visele de noapte...
Şi toate sunt... doar viaţă şi iubire."
M.Bunget
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu