"Sunt gri de ploaie şi gri de soare
Mi-a pieptu- obosit de-o gri suflare
E totul în jur absenţă şi gri
E gri dreptul meu crunt de-a iubi.
Cerul e...gri şi oamenii plâng
Şi raze tot gri din soare răsfrâng
Pădure de suflete gri văd în jur
Şi lumea mă-ntreabă: "De ce gândeşti sur"?
..."stupidă-ntrebare"- gândesc şi mă-ndrept,
Spre casa ce gri m-apasă pe piept"
Gri - Alina Vasilescu
De-aş putea să fiu eu durerea ta, să ard întreagă...
De-aş putea să mă nasc seara în ochii tăi ,
în existenţa mea efemeră
de lacrimă muribundă, ţi-aş stinge suferinţa
ce-ţi mocneşte sub pleoape.
De-aş avea puterea, ţi-aş descânta fericirea pe frunte
cu petale de crin,
ca să nu simţi vreodată apăsarea singurătăţii.
De-aş zbura, ţi-aş aduce Steaua Nordului
să-ţi lumineze calea.
De-aş putea, m-aş transforma într-un copac
şi ţi-aş da umbră,
într-un pârâu şi ţi-aş răcori fruntea.
De-aş putea, m-aş mistui într-o suflare
şi te-aş lăsa să mă inspiri
ca să-ţi rămân mereu în interior.
De-aş putea, pe toate le-aş face pentru tine...
De m-ai lăsa...
De-aş putea-Alina Vasilescu
Aş vrea să fiu o steaSă am doar eu planeta mea.
Dar am ajuns jos pe Pământ
Şi sunt acum ceea ce sunt.
Ce sunt? Un vis, o respiraţie un abis,
Un ochi ce -abia acuma s-a deschis...
Ce văd? Văd aripi de iubire,
Un om, o lume ...sunt iubire...
Eu- Alina Vasilescu
Un ţipăt de furie pe spumă de stea
Nebunie de aripi de inimă grea
Cernând prin durere la lacrima mea...
Răzbate spre-nalt tulburând liniştea.
Pornire spre zbor pe-un vânt lin de vară
Ce-mi place răcirea din suflet să piară!
Iubesc! E-atât de mare nebunia?
Iubesc un om, o floare, măreţia
Naturii ce-mi ascunde poezia...
Zbor - Alina Vasilescu
Un comentariu:
Vaaaaai de mine!!!
Trimiteți un comentariu