amintiri printre fulgi de nea...

...după multe zile întunecate şi reci, astăzi a nins din nou; a nins încet, a nins fără oprire două zile; a nins cu fulgi mici şi deşi care s-au aşezat în tăcere peste oraş, făcându-l să pară rupt dintr-o lume de poveste...poate asta e ultima zăpadă a unei ierni prea lungi şi prea geroase şi de aceea odată cu fulgii de nea vin în minte şi amintirile unei ierni în care..."luam copaci la ţintă, indicatoare...luam coşul de pe casă la ţintă, stâlpii de la gard...dacă zăpada era moale sau ningea, mă jucam cu câinele, aruncam pe el zăpada...ce-i plăceaaa...îi plăcea să stea în zăpadă când ningea...şi era aşa, tot plin de zăpadă...case, pomi, drum...şi pe drum erau doar două urme de maşină...când am văzut, m-am simţit copil...aşa era...ieşea fum din coşuri...şi când era multă zăpadă, intram în bucătărie şi mirosea aşa, nu ştiu, a căldură de casă şi mâncare...zăpada te face să ţi aminteşti de mirosul din bucătăria mamei, de aburii care ieşeau din mămăliga pusă pe masă şi miroul de vin, din cana de vin adus din beci..."

clipa de lumină...

Să ai curajul să spui DA
Să ai curajul să spui NU
Şi-n fiecare clipă grea
Să fii mereu, acelaşi TU !
Să ştii să crezi când unii te înşeală,
Să te ridici când alţii te doboară,
Să poţi păstra ce alţii vor s-alunge,
Să ştii să râzi când sufletul îţi plânge
Şi cald tu să rămâi, chiar dacă afară ninge.
Aceasta-i ARTA DE-A ÎNVINGE !

Rudyard Kipling

clipa de lumină...

''L-am rugat pe Dumnezeu
Să-mi dea putere.
Dar El m-a făcut slab,
Ca eu să învăţ simplitatea şi smerenia.
L-am rugat să mă ajute
Să fac fapte mari,
Dar El m-a micşorat
Ca eu să fac fapte bune.
L-am rugat toate lucrurile
Ca să pot gusta viaţa,
Dar El mi-a dat viaţa
Ca să pot gusta toate lucrurile.
Nu am primit nimic
Din tot ce am cerut,
Dar am primit tot
Ce-a fost bun pentru mine
Împotriva voinţei mele.
Au fost ascultate rugăminţile mele
Sunt printre oameni,
Un om binecuvântat.''

Mowalana Rumi

melodia de colecţie...

Înalţă-mă la ceruri şi de-acolo 

Chiar mai sus decât pot crede vreodat' 

Şi aruncă-mă în abisul unei patimi vechi

Şi înalţă-mă din nou cum ştii doar tu, iubite,

Şi coboară-mă pe Pământ 

Să nu ştiu de-i rău, de-i bine, dacă râd sau plâng

Să simt că-n mine este centrul lumii

Şi-n rest să uit de toate câte sunt...

astăzi am vrut să fie altfel...

...ziua de azi e altfel; a început mai bine decât orice altă zi, chiar dacă de dimineaţă totul era învăluit în ceaţa; astăzi e altfel...astăzi, soarele care este din ce în ce mai cald şi-a făcut loc printre norii care ameninţau cu o zi întunecată; astăzi mi-am spus că vreau să fie altfel, pentru că soarele pe care l-am aşteptat atât de mult, mi-a intrat în suflet cu gânduri, speranţe şi mii de dorinţe...astăzi, am vrut să fie altfel şi am dat nume unor dorinţe...dar, am greşit crezând că doar soarele poate să-ţi facă ziua altfel...astăzi...ziua e încă scurtă, întunericul vine prea repede şi soarele nu are destul curaj ca să-l alunge şi să-mi împlinească dorinţele...