Înalţă-mă la ceruri şi de-acolo
Chiar mai sus decât pot crede vreodat'
Şi aruncă-mă în abisul unei patimi vechi
Şi înalţă-mă din nou cum ştii doar tu, iubite,
Şi coboară-mă pe Pământ
Să nu ştiu de-i rău, de-i bine, dacă râd sau plâng
Să simt că-n mine este centrul lumii
Şi-n rest să uit de toate câte sunt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu