...septembrie în oraşul de la poalele Feleacului; acelaşi oraş dar un alt an, o altă toamnă...o toamnă în care nu am regăsit simfonia ameţitoare de culori de care m-am îndrăgostit; o toamnă care în acest an nu mă îmbrăţişa cu misteriosul ei farmec, o toamnă care nu mai semăna cu cea din anii trecuţi când îmi punea cu multă răbdare pace şi linişte în suflet, învăluindu-mă cu mirosul inconfundabil de crizanteme...o toamnă pe care nu am simiţit-o aproape de mine, dar pe care o căutam în fiecare zi când întunericul se lăsa încet peste oraş, peste frunzele copacilor încremeniţi într-o tristă aşteptare, peste florile din parcurile oraşului, peste toate gândurile mele...
...în acest an, nu am regăsit toamna de care m-am îndrăgostit chiar dacă şi acolo au înflorit crizantemele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu