...au înflorit teii; de mai multe zile, în jurul geamurilor mele, nouă pomi îşi leagănă în vânt ramurile încărcate cu flori galbene care inundă aerul cu parfumul lor pe care ploaia îl face mai dulce, mai ameţitor...în liniştea nopţii e atât de uşor să visezi chiar şi cu ochii deschişi...vreau să-mi aduc în minte lucruri frumoase, amintiri dragi...dar nu mai găsesc nimic, parcă s-a aşternut praful şi uitarea peste tot...nu mai am nimic, decât acelaşi "azi"; fac aceleaşi lucruri, mă zbat în "tipare"pe care alţii mi le impun şi simt că nu mai am putere să fac asta...sunt prea obosită, am nevoie de un sprijin pe care nu-l mai găsesc...şi ştiu că parfumul florilor de tei nu poate schimba acelaşi "azi".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu