...încet, încet, în suflet îți intră o stare de linişte, o stare de bucurie; e vremea în care magia sărbătorilor care se apropie ne farmecă şi ne face să uităm de toate durerile, de toate grijile şi necazurile vieţii...e vremea dragul meu, în care ne deschidem inima să primim colindul ca să ne lumineze şi să ne înalţe sufletul de bucurie...dar tu nu ești aici...ești departe, atât de departe că nici un colind nu mai ajunge la tine și nici un gând nu te mai găsește...e vremea de colind şi mi-e dor de tine, mi-e dor să te strâng în braţe, mi-e dor să-ţi spun "că pot înţelege dincolo de tot şi de toate", mi-e dor să-ţi iau mâna şi să o ţin aproape de sufletul meu...mi-e dor, şi aş fi vrut să fii aici, să ne bucurăm împreună de bradul îmbrăcat de sărbătoare şi să ne punem dorinţe...e vremea dragul meu, să ne dăruim iubire şi să ne bucurăm de noi...noi cei de altădată, nu cei de acum...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu