...cred că ai ajuns în noua ta lume, pentru că te simt foarte departe și...nu mai știu nimic despre tine; știu doar că eu iubesc fără cuvinte și în tăcere...ai rămas în gândul meu și în fiecare zi și noapte îți dau orele mele de tăcere și de iubire; îți dau tot ce am adunat în mine de când ai plecat...îți dau tăcerile și cuvintele pe care nu ți le-am mai spus, îți dau iubirea și dorul care încă te așteaptă...adorm cu tine în gând, visez că te țin de mână și dimineața când mă trezesc parcă îți simt parfumul printre așternuturile calde...ești departe într-o altă lume, o lume din care eu nu mai fac parte și în care poate nici nu-ți mai amintești de mine...ești departe și poate vom rămâne pentru totdeauna departe unul de altul...poate nu o să ne privim niciodată în ochi ca să ne spunem ”bună dimineața” sau ”noapte bună” și nu vom mai simți niciodată bucuria îmbrățisărilor din nopțile în care ne iubeam cu patimă...poate niciodată nu o să ne regăsim...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu