Şi-n ultima zi de vară,
Când soarele-şi plânge apusul
Prin ochii cenuşii de seară.
Am rămas singură, când zile-s mai scurte
Şi când răcoarea noptii
Mai tare mă cuprinde.
Am rămas singură,
Când aveam atâta nevoie de tine
Să mă asculţi, să mă citeşti
Şi poate chiar să mă-nţelegi...
Am rămas singură,
Cu toate gândurile mele
Pe care-n mintea mea le simt
Din ce în ce, mai grele...
Am rămas singură - august 2004
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu