La moartea taşi ceru-a vrut să plângă,
dar mi-a văzut durerea
şi-ncet, a început sa ningă.
A nins, ca într-o lume de poveste
acoperind pământul
şi urma paşilor acelui care astăzi,
nu mai este...
Mai ninge-mă Doamne o noapte,
în suflet zăpadă să-mi pun
să-ngheţe în mine durerea,
la nimeni să nu o mai spun...
Mai ninge-mă Doamne o zi,
cu fulgi mari şi-ngheţaţi
să-ngrop în mine durerea,
de dorul celor plecaţi...
"Şi dacă din când în când
O să mă primiţi în gând,
Voi fi aproape de voi."
2 comentarii:
Oare cate cuvinte au ramas nespuse?
da...din nefericire, au ramas prea multe cuvinte nespuse,prea multe intrebari fara raspuns si prea multe dureri si temeri...au ramas doar urmele acelui care astazi nu mai este...
Trimiteți un comentariu