celei mai iubite dintre pământeni...

...am citit de mult aceste versuri şi mi-au plăcut enorm; în ele mi-am găsit toate gândurile şi vorbele pe care vreau să le spun "celei mai iubite dintre pământeni". Am ales să le postez astăzi, ca răspuns la..."uite, mama !"...

''Eu te-am crescut copilă, mereu să fii iubită,
Pleci mâine-n viaţa dură şi plină de mistere ...
Să ştii să ierţi greşeala de-ai să te simţi rănită
Şi să-ţi continui drumul prin fapte efemere

Din suflet ţi-am dat viaţă să poţi pleca în lume,
Prin laptele de mamă iubiri ţi-am picurat
Şi la răscruci de drumuri când întrebări vei pune,
Voi fi mereu acolo, necondiţionat.

Privesc cum creşti copilă şi cum te fură viaţa...
Prin trandafiri te pierde, dar ai grijă la spini !
E visul roz şi dulce, dar îşi ascunde faţa,
Căci drumul ce te-aşteaptă e plin cu mărăcini

Pe vârfuri să-ţi duci paşii şi să te-nalţi spre stele
Purtând doar fericirea pe umerii tăi mici
Iar dorul când îţi vine, de-aici braţele mele
Te-or ajuta copilă, de jos să te ridici...

Vreau să îţi las în suflet o inimă şi-un soare,
Căci va veni şi vremea când eu mă voi fi dus...
Atunci vei fi străină, doar Dumnezeu cel mare
Te va avea în grijă, te va veghea de sus...

Şi dacă voi fi înger, voi coborî o clipă,
Să-ţi mângâi în somn părul, ca-n vremuri ce-au apus ''...

Mariana Kabbout

''Acolo unde norii ating uşor pământul

Şi-acoperă văzduhul cu alb şi paşnic gri,

Acolo-mi va fi pasul, când eu voi fi doar vântul

Ce-n părul tău, copilă, în vis îl vei simţi...

Purta-voi strai lumină şi-ţi voi aduce-n cale

Deschise porţi spre bine, departe de ce-i rău...

Iar de va fi ca soarta să te îndrume-n vale,

Atunci eu voi fi drumul de flori, sub pasul tău ...

Ştiu, nu mai plânge, ştiu că multe vrei a-mi spune,

Şi că ţi-e dor de vremea când îţi spuneam poveşti...

Eu vin când tu adormi şi-n vis mă strigi pe nume,

Pe-o margine de pat m-aşez ... dormind, zâmbeşti ...

O, draga mea copilă, aş vrea să ştii că mama

Nu te-a uitat o clipă chiar dacă nu mai e...

E-n jurul tău oriunde, poate că nu-ţi dai seama

Atunci când priveşti cerul şi te întrebi : de ce ?

Acolo unde noaptea nu-i niciodată noapte

Şi unde doar lumina pătrunde-n infinit,

Voi regăsi puterea fie şi doar prin şoapte

S-apar în visul tău, aşa cum ţi-ai dorit...

Şi de va fi ca norii o clipă să mă fure

Iar chipul tău drag mie n-am să-l mai pot vedea

Găsi-voi o putere ca sufletu-mi să-ndure,

Eternităţi din care-ntr-o zi, voi evada...

Şi chiar dacă-n abis eu voi fi pom sau floare,

Tu vei rămâne-aceeaşi ... mereu, copila mea

Mariana Kabbout