…de acum, ne-a mai rămas doar să aşteptăm ziua în care toate îndoielile şi toate temerile ne vor fi alungate? de acum, ne-a mai rămas să aşteptăm ziua în care toate ''de ce''-urile vor primi răspunsurile de care avem nevoie ca să putem merge înainte? de acum, fiecare din noi o să aştepte un semn de iertare, un semn de chemare, un semn de iubire la fel ca aceea pe care o purtam în noi ?...o să aşteptăm adevărul pe care-l ştim dar pe care nu-l spunem de teamă să nu doară mai rau decât doare acum tăcerea dintre noi?...vom tăcea din prea multă iubire ?…
…sau, o să aşteptăm acel ''iartă-mă'' care să ne dea curaj să mergem mai departe spre lumea ireală şi plină de iubire în care să fim doar noi...o să aşteptăm fiecare din noi îmbrăţişarea care să ne facă să uităm toate tăcerile şi aşteptările, să ne bucuram de noi, să ne bucurăm că ne-am regăsit…o să aşteptăm amândoi, pentru că "Doar sufletele pereche reusesc sa treaca peste erori, asperitati, neatentii de o clipa, interpretari grabite"...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu