..."a fost odată ca niciodată o plantă care-şi dorea tare mult să fie o floare. Tinereţea i-a oferit o corolă aurită de toată frumuseţe pe care ea, însă n-o bănuia. Ba dimpotriva, obişnuia să privească mereu la suratele trandafiri, lalele şi zambile şi spera să ajungă ca şi ele într-o zi: o floare adevărată ca să poată participa cu toată dedicarea la spectacolul multicolor al grădinii. Timpul trecea şi tot privind în jur, comparându-se şi aşteptând, corola sa devenea din ce în ce mai fadă, mai delicată şi mai precară. Pe neaşteptate a venit vântul şi i-a furat, fără să apuce să se dezmeticească, toate petalele. Abia atunci a realizat păpădia că fusese o floare adevărată…
Noi, oamenii, suntem asemenea păpădiei. De aceea, data viitoare când vă veţi dori mult să faceţi ceva, nu lăsaţi vântul nesiguranţei să vină să vă răpească oportunitatea. Amintiţi-vă că aveţi tot ce este necesar pentru a vă bucura şi a vă trăi visul!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu